De la "comparativa" - la NATO

Buletinul, pe care refuza cu obstinatie sa-l transforme in carte de identitate, spune ca numele lui este Minodor Capeanu. Pana la pensie, toata lumea-i zicea "dom' profiesor". Dupa aia, la vreo doua zile de la iesirea deciziei de pensionare, s-a metamorfozat in "nea Minel". A venit in comuna prin '68. Conform raportului detaliat, prezentat sefului de post la carciuma "comparativei" de Tase Adascalitii, presedintele ceapeului, poseda urmatoarele bunuri: una bucata Fiat 650, una bucata costum haine cu pantaloni evazati, doua bucati helanca cu guler rulat, una bucata diploma absolvent facultatea de fizica, una bucata repartitie. Dupa o luna, patrimoniul ii sporise cu o mie doua sute de lei, echivalentul salariului de profesor cu norma intreaga la scoala comunala. I-au trecut prin mana vreo cinci promotii de viitori fauritori ai societatii socialiste multilateral dezvoltate si vreo doua de viitori disponibilizati, abonati la venitul minim garantat. I-a vazut crescand proportional cu sistemul de irigatii pe care l-au sectionat cu furie prin '90-'92, ca sa faca bisnita la turci cu tavaria. I-a vazut crescand o data cu marele combinat agrozootehnic si paraginindu-se o data cu acesta, in tranzitie. Pe scaunele de la carciuma "comparativei", devenita, intre timp, "Las Vegas Club Romica impex srl". Acolo s-a imbolnavit si el de ficat, in anii cand dadea adevarate batalii ca sa-i faca pe frecateni sa priceapa ca un corp scufundat in galeata cu apa este impins de jos in sus cu o forta numeric egala... Sau Legea lui Ohm. Sau, macar, Legea lu' Om: "Esti om cu mine, sunt om cu tine"... Chiar in aceste momente, Minodor Capeanu se indreapta, cu pasi calculati la micron, spre "Las Vegas Club Romica". E 12 fara zece. La 12 fix, trebuie sa-si ia reteta compensata. Cinzeci de votca si halba de stingere, suportate pe jumatate de Romica, in semn de respect pentru ca l-a-nvatat ca "nimic nu se pierde, totul se transforma". La al patru sute doispezecelea pas, in dreptul avizierului de la primarie, "dom' profiesor" se opreste brusc. Pe avizier, un anunt. "In atentia frecatenilor interesati! Primaria com. Frecatei organizeaza cursuri operare PC, initiere software, Windows '98, 2000. Pt. inform. suplim. - dl. Tasica Adascalitii". Langa avizier, Tasica, fiul fostului presedinte al ceapeului, vorbeste la celular. Are o firma pe bune, vreo doua fantoma, e bagat in partidul de guvernamant si vrea sa ajunga deputat in 2004. Sau la anticipate, dac-or fi. Pe fatada primariei, cam acolo unde, inainte vreme, se lafaia lozinca rosu aprins cu "Traiasca Republica Socialista Romania", doi zdrahoni se opintesc sa agate o pancarta albastra. Dom' primar Boaja, fost prim-secretar, le da indicatii de la geam. "Mai la stanga, ba, ca acolo o sa-l punem pe domnu' Nastase. Hopa, gata! Acu' mut-o un pic mai la dreapta, ca acolo o sa punem tablou' al mare, a lu' dom' presedinte. Gata, stop! E bine". Mijind ochii, "dom' profiesor" descifreaza scrisul de pe lozinca, flancat de cate-o tufa cu trei trandafiri: "Traiasca integrarea euroatlantica! Frecateni bine a-ti intrat in NATO". Uitand de ficat si de reteta compensata a lui Romica, Minodor Capeanu sloboade un strigat de uimire si de incantare: "Sa traiti, dom' primar! Am onoarea! Ce minune, domnule! Va dati seama? Am intrat in societatea postindustriala!"