O mănăstire afectată de o alunecare de teren în urmă cu peste un deceniu îşi sărbătoreşte hramul

Sute de pelerini participă, luni, la slujbele de Mănăstirea Rebra-Parva, care îşi sărbătoreşte hramul Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, aşezământul fiind un cunoscut loc de pelerinaj în ultimul deceniu, transmite corespondentul NewsIn.

Mănăstirea Rebra-Parva a fost atestată documentar încă din secolul al XV-lea, dar primele înscrisuri care vorbesc despre străvechiul lăcaş de rugăciune datează din anul 1755. Potrivit specialiştilor, însă, mănăstirea a existat cu siguranţă înainte de anul 1700. În 1782, când au fost desfiinţate toate ordinele călugăreşti din Transilvania, catolice sau ortodoxe, călugării au fost alungaţi, dar bisericuţa a rămas intactă. De atunci, mănăstirea a mai fost locuită temporar de călugări până la 1822, când biserica din lemn
a fost demontată şi mutată mai întâi în cimitirul vechi, iar de acolo, la scurt timp, pe locul unde se află în prezent şi biserica parohială.

În urmă cu un secol, aici se mai puteau vedea urmele unei mănăstiri vechi. În amintirea acesteia, au fost plantaţi brazi şi a fost amplasată o troiţă. Numele i-a rămas peste timp
„La mănăstire".

Mănăstirea Rebra-Parva a fost reînfiinţată în anul 1993 de călugări originari din zonă, dar veniţi de la Mănăstirea Turnu din judeţul Vâlcea. Ei au instituit ca mod de viaţă pravila practicată la Mănăstirea Frăsinei din judeţul Vâlcea unde se copiază modelul Muntelui Athos.

Cu acest lucru a fost de acord şi Consiliul eparhial al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului
, care a aprobat atunci existenţa legală şi canonică a schitului.

Mănăstirea Rebra-Parva a devenit loc de pelerinaj mai ales după ce, imediat după ce a fost construită, în anii 90, o puternică alunecare de teren
a distrus o parte din clădirile aşezământului religios.

Peste 260.000 de români îşi aniversează ziua numelui, luni, de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, majoritatea purtând numele de Petru, Petre şi Paulina sau Petronela, potrivit MAI.