Basescu muta scandalul «Bordei» in Justitie

• Intr-o emisiune televizata, Traian Basescu a declarat ca judecatorul dosarului „Bordei“ este corupt. Avem motive sa credem ca Traian Basescu, facand aceasta declaratie, a avut in vedere dezvaluirile ziarului “Gardianul”, care a prezentat in exclusivitate dovezi privind directionarea dosarului „Bordei“ catre un anumit complet de judecata. CSM a sesizat Parchetul General solicitandu-i sa verifice daca in solutionarea dosarului „Bordei“ s-a comis vreo infractiune

• Dosarul “Bordei” a fost judecat de completul format din Camelia Spranceana (presedinte), Horatiu Patrascu si Gheorghe Grecu. In ceea ce o priveste pe Camelia Spranceana, ea este fosta sotie a interlopului craiovean Samir Spranceana, acuzat de procurorii DIICOT de rambursare ilegala de TVA, in valoare de aproximativ 700 de miliarde de lei
vechi. In programul informatic “Ecris”, care stabileste completele de judecata, a fost “fortat” sa aleaga aceasta unica varianta

• Grefierul desemnat sa introduca datele in program le-a modificat, fapt ce a avut ca efect repartizarea dosarul
ui “Bordei” (dosar de recurs) alaturi de alte 12 dosare reprezentand fonduri. In urma cu cinci luni, Consiliul Superior al Magistraturii a cerut Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sa demareze o ancheta care sa lamureasca aspectele sesizate in ziarul nostru. Pana in momentul de fata, procurorii nu au comunicat rezultatele acestei investigatii

In seara zilei de 9 aprilie, la B1 TV, Traian Basescu a declarat ca judecatorul care a dat o hotarare favorabila omului de afaceri
Costica Constanda, in sensul ca i-a permis acestuia sa dezvolte un proiect imobiliar in parcul Bordei, este corupt. „Celebrul parc Bordei, acolo, dupa parerea mea, imi cer scuze, sunt seful statului roman, dar nu pot sa nu spun ce gandesc: judecatorul care i-a dat dreptul lui Constanda sa construiasca este corupt. (...) Domnul Constanda a cumparat pamantul stiind ce restrictii are de constructie, dar l-a cumparat stiind ca poate cumpara judecatorul“. Care sunt consecintele unei astfel de declaratii?

Presedintele lanseaza acuzatii hazardate
In primul rand, presedintele Romaniei si-a permis sa emita consideratii referitoare la o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila ignorand atat principiul separatiei puterilor in stat, cat si principiul de drept conform caruia un astfel de act are putere de lege. Pe de alta parte, presedintele Basescu a nesocotit prezumtia de nevinovatie de care, conform Constitutiei Romaniei si Conventiei europene a drepturilor omului, se bucura orice cetatean pana la prezentarea unor probe contrarii consfintite printr-o hotarâre judecatoreasca definitiva si irevocabila. Nedovedita, declaratia sefului statului este, in plus, calomniatoare la adresa unui cetatean al statului pe care il conduce, ea putand deveni o proba intr-un eventual proces intentat de persoana vizata.

Daca Traian Basescu ar fi dorit cu adevarat solutionarea cazului „Bordei“, el ar fi avut la dispozitie toate parghiile legale
, care, pe de o parte, l-ar fi scutit de neplacerile cauzate de proferarea unor acuze neprobate, iar pe de alta parte, ar fi asigurat premisele rezolvarii acestui caz. Presedintele, in cazul in care ar fi avut indicii concrete privind vicierea hotararii judecatoresti in cauza, s-ar fi putut adresa Parchetului Inaltei Curti si/sau DNA-ului. Dupa finalizarea unei anchete din care sa rezulte ca judecatorul vizat ar fi fost corupt, hotararea judecatoreasca pronuntata de acesta putea fi, eventual, modificata fie printr-o contestatie in anulare, fie prin revizuire. Traian Basescu avea la indemana, prin urmare, toate mijloacele legale de solutionare a cazului. El a preferat insa calea declaratiilor televizate, speculand populist o tema de mare interes public. Tocmai de aceea, iesirea televizata a presedintelui Basescu, in prag de campanie
electorala, pare mai degraba o prestatie politicianista, in spatele careia nu se afla interesul real de solutionare a situatiei din parcul Bordei.

Dezvaluirile «Gardianul» l-au inspirat pe Basescu
Toate acestea nu inseamna ca afirmatiile presedintelui nu sunt bazate pe anumite suspiciuni legitime legate de felul in care Curtea de Apel a solutionat acest dosar. Mai mult, avem motive sa credem ca Traian Basescu, facand aceasta declaratie, a avut in vedere dezvaluirile ziarului „Gardianul“ referitoare la dubiosul parcurs al dosarului „Bordei“ la Curtea de Apel Bucuresti. In editia din 1 februarie 2008, „Gardianul“ a prezentat in exclusivitate dovezi privind directionarea dosarului „Bordei“ catre un anumit complet de judecata, prin eludarea procedurilor legale privind repartizarea aleatorie a dosarelor catre completele de judecata.

Dupa cum am aratat la vremea respectiva, neregulile constatate de noi nu erau, in sine, o proba a existentei unor fraude, dar ridicau semne de intrebare cu privire la posibilitatea existentei unui astfel de fenomen. Dosarul cu numarul 48908/3/2005 (cauza Bordei) a fost inregistrat in data
de 16 martie 2007pentru repartizare „aleatorie“, dupa doua saptamani de „stationare“ intr-un sertar. Mai mult, grefierul desemnat sa efectueze aceasta operatiune a modificat si tipul de termen ce se aloca pentru genul de cauza pe care o avea dosarul 48908/3/2005, de la un interval specific recursurilor la cel specific cauzelor aflate in judecata pe fond. Modificarea mentionata a avut ca efect repartizarea dosarului „Bordei“ (dosar de recurs) alaturi de alte 12 dosare reprezentand fonduri.

Judecatorul vizat, fosta sotie a unui interlop
Tot acest mecanism a facut ca dosarul sa ajunga la completul format din Camelia Spranceana (presedinte), Horatiu Patrascu si Gheorghe Grecu. In ceea ce o priveste pe Camelia Spranceana, ea este fosta sotie a interlopului craiovean Samir Spranceana, acuzat de procurorii DIICOT de rambursare ilegala de TVA in valoare de aproximativ 700 miliarde de lei vechi.
In ceea ce priveste acest complet de judecata, este tocmai cel care a fost „tras din caciula“ de catre sistemul Ecris, programul informatic fiind „fortat“ sa aleaga aceasta unica varianta.

Acestea au fost cateva dintre elementele pe care s-a bazat presedintele Basescu atunci cand a a afirmat ca magistratul care i-a dat dreptate lui Constanda este corupt, numai ca lipseste dovada concreta ca respectivii judecatori au luat spaga pentru a-i da dreptate lui Costica Constanda. Or, in lipsa unei astfel de dovezi, o suspiciune, oricat ar fi ea de intemeiata, nu tine loc de probatiune.

Modul in care instanta a solutionat cazul «Bordei» a fost contestat la vremea respectiva atåt de politicieni, cåt si de ziaristi. In urma verificarilor facute de Inspectia Judiciara a CSM s-a stabilit ca „nu pot fi retinute elemente de conduita necorespunzatoare in exercitarea functiunilor judiciare din partea judecatorilor care au compus instanta Curtii de Apel“. Altfel spus, CSM a exonerat judecatorii in cauza de eventualele acuzatii de coruptie. Pe de alta parte, avånd in vedere ca hotarårea instantei era in contradictie cu cea pronuntata de Consiliul General al Capitalei, CSM a stabilit ca, in acest caz, puterea judecatoreasca nu si-a depasit atributiile si ca nu s-a incalcat principiul separatiei puterilor in stat.