Arabia Saudită se deschide dialogului cu creştinismul

Chiar şi unii lideri musulmani încearcă schimbarea imaginii negative a islamului.

Predicţia lui Samuel Huntington despre "ciocnirea civilizaţiilor" este încă una dintre cele mai dezbătute teorii după destrămarea lumii bipolare. De teamă că ar putea deveni realitate, experţii, liderii politici şi cei religioşi caută argumente pentru a demonstra contrariul.

O mare "bătălie" se dă chiar în interiorul ONU, unde a fost creat un grup de experţi din 75 de ţări, numit Alianţa Civilizaţiilor. Planul organizaţiei este­ ambiţios, dar pare greu de atins: să identifice rădăcinile polarizării între societăţi şi să determine civilizaţiile să se respecte şi să coopereze. O misiune dificilă care implică nu doar colaborarea statelor, ci şi a organizaţiilor internaţionale şi a societăţii civile.

Într-un comentariu pentru ISN Security, Myriam Kaser susţine că ONU vrea de fapt să demonstreze că teza lui Huntington nu poate deveni realitate. Articolul lui Huntington încearcă să explice că sursa conflictelor este ciocnirea între civilizaţii. O previziune care, pentru unii, pare confirmată de atentatele de la
11 septembrie 2001.

Biserică în islam

Chiar şi unii lideri musulmani fac eforturi pentru a schimba imaginea negativă a islamului creată după atacurile teroriste din SUA.

Relaţiile între creştinism şi islam au fost tot mai tensionate în ultimii ani, fie de caricaturile cu profetul Mahomed publicate în ziarele din Europa, fie de afirmaţia Papei din 2006 prin care a asociat islamul cu violenţa, iar mai recent, chiar şi de convertirea la catolicism a unui jurnalist musulman.

Un pas spre detensionare l-a făcut însă chiar regele Abdullah al Arabiei Saudite, care i-a chemat la dialog religios pe musulmani, creştini şi evrei. Îndemnul este cu atât mai important, cu cât el vine din ţara locurilor sfinte ale Islamului - Mecca, unde s-a născut profetul Mahomed, şi Medina, locul refugiului acestuia.

Este însă şi patria lui Bin Laden şi a celor 15 din cei 19 kamikaze care au pus la cale atentatele de la 11 septembrie. Mai mult, în monarhia absolută saudită, puterea este împărţită între familia regală şi clericii wahhabiţi - ei fiind cei care impun regulile în societate în conformitate cu legea islamică, Sharia. Restricţiile impuse femeilor şi tinerilor de aici sunt cele mai severe din lumea musulmană, încât nu se poate vorbi despre drepturile şi libertăţile omului, iar practicarea altor culte religioase în public este interzisă.

Regele Abdullah se pre­zintă însă ca un reformator şi afirmă că a primit undă verde de la clericii musulmani pentru propunerea sa de dialog între religii. Surprinzător, deşi Riyadhul­ nu are relaţii diplomatice cu Ierusalimul şi nici cu Vaticanul, regele Abdullah a fost primit anul trecut de Papa Benedict al XVI-lea, iar acum se negociază construirea primei biserici pentru cei aproape un million de catolici din Arabia Saudită, majoritatea muncitori filipinezi. Un pas mic pentru saudiţi, un pas mare pentru religia islamică.