Viraj financiar periculos pe autostrada Bechtel

ucrarile la autostrada Brasov-Bors sint supervizate de doua firme care sint asociate, in Franta, cu constructorul autostrazii, compania Bechtel. Oficialii romani nu stiu nimic despre potentialul conflict de interese.

Firma care controleaza lucrarile si aproba facturile, in numele statului roman, pentru autostrada Brasov-Bors este asociata cu Bechtel in Franta

Compania Nationala de Autostrazi a angajat in 2004 un consortiu de doua firme pentru a-i acorda servicii de consultanta si pentru a superviza, in beneficiul sau, corectitudinea facturilor
pentru autostrada construita de Bechtel. E vorba despre firmele Scetauroute si Bceom, societati detinute integral de grupul francez Egis. „Cotidianul“ a aflat insa ca firma Bechtel e partener de afaceri chiar cu francezii angajati sa ii controleze prestatia.

Pe linga Scetauroute si Bceom, din grupul Egis mai face parte si firma Semaly. Aici, Egis detine 82,57 la suta din actiuni, 1,08 procente apartin Societatii Franceze a Cailor Ferate, iar cu 16,35 la suta este actionar firma Bechtel.

Importanta pentru Romania a acestei legaturi din Franta rezida in natura contractului incheiat intre statul roman si firma Bechtel. Constructorul autostrazii Brasov-Bors este platit de statul roman in functie de cantitatile de materiale folosite la realizarea autostrazii si de volumul de lucrari executate, ceea ce inseamna ca pretul final nu este unul fix. Din acest motiv, la orice proiect de construire de sosele, statul angajeaza o firma de consultanta care sa-i reprezinte interesele. Aceasta are in sarcina respectarea proiectului si urmarirea lucrarilor din punct de vedere calitativ si cantitativ. Nu in ultimul rind, consultantul avizeaza facturile emise de constructor, in cazul nostru de firma Bechtel.

Conflictele de interese in cazul serviciilor
de consultanta, precum cele oferite de firmele grupului Egis statului roman, sint cel mai bine definite de Banca Mondiala, in recomandarile sale privind modul de derulare a achizitiilor publice. Un exemplu concret oferit in Manualul serviciilor de consultanta arata ca exista un conflict de interese atunci cind „consultantul supravegheaza implementarea unor lucrari executate de o firma cu care este asociat“. Aceste prevederi referitoare la conflictul de interese au fost preluate si de catre Federatia Internationala a Inginerilor de Consultanta. In caietul de sarcini intocmit de autoritatile romane pentru selectarea consultantului la autostrada Bechtel nu exista insa referiri la sanctionarea conflictelor de interese.

Parteneriatul din Franta dintre Bechtel si consultanti le este insa total necunoscut oficialilor romani. „Nu am stiut de asocierea dintre Egis si Bechtel. Daca lucrurile stau asa, poate fi o problema, dar pina acum nu am avut ce sa le reprosez celor de la Scetauroute si Bceom“, spune Radu Berceanu, fostul ministru al Transporturilor. Nici Mihai Basulescu, director al Companiei de Autostrazi in 2004, anul semnarii contractului de consultanta, nu a stiut de acest fapt. El sustine ca a cerut sa vada doar proprietarii firmelor Scetauroute si Bceom si ca nu i se pare a fi un conflict de interese. „Daca Bechtel nu e proprietar direct la firmele de consultanta, nu trebuia sa mai merg pina la a saptea spita sa vad daca are vreo legatura pe undeva cu ele“, spune Basulescu. Actualul director general al Companiei de Autostrazi, Mihai Grecu, nu este nici el mai familiarizat cu problema.

Reprezentantii Scetauroute si Bceom in Romania, contactati de „Cotidianul“, neaga si ei conflictul de interese. „Bechtel nu este actionar la Egis SA si nici la Scetauroute si Bceom, companii detinute in proportie de 100% de Egis“, spune Pierre Basma, coordonatorul proiectului Scetauroute-Bceom in Romania. Insa Basma nu a comentat faptul ca exact firma care detine in totalitate companiile Scetauroute si Bceom este asociata direct cu Bechtel in alta firma.
Cinci tronsoane: mai vorbim in 2013

• Contractul dintre statul roman si Bechtel a suferit de numeroase deficiente, toate decontabile la noi.

Contractul autostrAzii Brasov-Bors a fost incredintat fara licitatie firmei Bechtel in anul 2004 de guvernarea PSD si are o valoare teoretica de 2,2 miliarde de euro. Principalele probleme ale sale
sint:

• absenta unor termene ferme intermediare de executie

• lipsa unor costuri precise, acestea depinzind de solutiile alese

• prevederi dezavantajoase referitoare la achizitia utilajelor de catre Bechtel

• un traseu aleatoriu ales, care se continua in Ungaria doar cu un drum expres, nu cu o alta autostrada

• traseul nu este inclus de UE pe una dintre axele de transport paneuropene si ca urmare nu poate beneficia de fondurile Uniunii.

Singurele termene cunoscute sint cele generale, care se refera la estimarile privind finalizarea celor cinci tronsoane. Astfel, autostrada Brasov-Bors va masura 415 kilometri, cu termene de finalizare in 2008 (doua tronsoane, insumind 118 km), 2010 (100 km), 2011 (92 km) si 2013 (105 km).

Bani in plus


83,3 milioane de euro va aloca suplimentar Guvernul pentru plata firmei Bechtel in acest an, a anuntat recent ministrul Transporturilor, Ludovic Orban. El justifica decizia prin faptul ca fondurile bugetare pe 2007 pentru autostrada Brasov-Bors nu pot fi asigurate in timp util. Finantarea autostrazii Transilvania, in detrimentul celei care leaga Capitala de Brasov, e criticata de Radu Berceanu. Acesta spune ca, desi premierul declara in 2004 ca prioritatea zero este autostrada Bucuresti-Brasov si nu cea facuta de Bechtel, acum aceasta din urma primeste bani.