Regizorul canadian Robert Lepage a luat Premiul Europei

ntre 26 si 29 aprilie, Salonicul a fost capitala mondiala a teatrului, cu prilejul decernarii Premiului Europei pentru Teatru.


Un Work in progress care i-a adus

lui Robert Lapage Premiul Europei.
Aflat la a XI-a editie, Premiul Europei pentru Teatru, in valoare de 60.000 de euro, a revenit canadianului Robert Lepage. Dramaturg, regizor, actor, scenograf, artist vizual, Lepage este un poet al metisajului si al noilor tehnologii in teatru cunoscut publicului romanesc. Compania sa Ex Machina din Quebec este o citadela a productiilor work in progress, a spectacolelor de grup sau solo in care sint experimentate toate mijloacele folosite de arta si de stiinta contemporane. Recitalurile lui Lepage „Elsinor“, „Fata nevazuta a lunii“, „Vinci“, „Proiect Andersen“, reprezentatiile-fluviu de sapte ore „Trilogia Dragonilor“, „Cele sapte brate ale riului Ota“ sint opere inovatoare, creatoare de scoala. Intr-o lume a globalizarii, acest „globe-trotter“ si ucenic vrajitor al unui teatru fara frontiere pledeaza paradoxal pentru identitate, pentru o mitologie personala, pentru radacini.

„Cred in suveranitatea culturala“

Artistul ne declara: „A fi universal inseamna a fi local. Oriunde in lume duc cu mine o parte din Quebec. Spun povesti, utilizind toate mijloacele, colaborez cu oameni diferiti, cu vocabulare diferite. Cred in suveranitatea culturala. Ca un copac sa aiba o tulpina sanatoasa
si o coroana bogata, radacinile trebuie sa fie puternice“.

Robert Lepage se adauga unei liste de laureati - patriarhi ai teatrului secolului XX: Georgio Strehler, Heiner Müller, Peter Brook, Robert Wilson, Luca Ronconi, Pina Bausch, Lev Dodin, Michel Piccoli, Harold Pinter.

Prin distinctia Noile Realitati Teatrale (in valoare de 60.000 de euro) - Premiul Europei pentru Teatru consacra si cele mai noi voci. Alvis Hermanis, regizor, actor, fondatorul Teatrului din Riga, s-a impus juriului prin modul in care reconstituie si reproduce fidel pe scena cotidianul imediat. Montarile „Viata lunga“ (de curind vizionata si la Festivalul International de Teatru Bucuresti), „Tatii“, „Sunetul tacerii“ sint jocuri dramatice intre vesnicie si vremelnicie, meditatii asupra timpului
, „monstrul cu doua capete, unul al damnarii si altul al salvarii“. Juriul a apreciat ca reprezentativa pentru dramaturgia actuala, „curajoasa ofensiva, brutala“, creatia tinerei scriitoare din Serbia, Biljana Srbljanovici. „Trilogia belgradeana“, „Povesti de familie“, „Supermarket“, „Lacustele“ au adus Balcanii in Europa, opera sa fiind jucata in peste 100 de teatre si tradusa in numeroase limbi, inclulsiv in Romania. Aceste piese, rechizitorii asupra fiintei umane in contextul bolnav moral, social, politic al lumii contemporane, se bucura de o mare audienta si in Romania.

Sub patronajul premierului grec

Premiul Europei pentru Teatru este un loc important al dialogului intercultural, unde se lanseaza programe, carti, materiale audio-vizuale, se construiesc retele profesionale, se organizeaza ateliere, expozitii, se subventioneaza productii vitale miscarii teatrale internationale. Pe afisul acestei editii au figurat: Patronajul primului-ministru, Ministerul Culturii si Teatrul National de Nord din Grecia, alaturi de partenerii traditionali: Uniunea Europeana, Consiliul Europei, Uniunea Teatrelor Europei (UTE), Conventia Teatrala Europeana (CTE), Asociatia Internationala a Criticilor de Teatru (AICT), Institutul International al Teatrului Mediteranean, Institutul International de Teatru - UNESCO.

Semnalam trei prezente profesionale majore la Salonic, Adunarea Generala UTE (avindu-l ca presedinte in acest an pe regizorul Alexandru Darie), Adunarea Generala CTE si colocviul organizat de AICT, intitulat „Cine are nevoie de premii?“.

Premiu retras fiindca laureatul a lipsit

Un incident a dat un plus
de tensiune dezbaterii criticilor. Regizorul Peter Zadek, distins cu Premiul Europei pentru Teatru 2007, a refuzat sa se deplaseze la Salonic, motivind ca se afla in repetitii cu un spectacol. Gestul sau a fost sanctionat de juriu care i-a retras dis-tinctia, in regulament fiind conditionata prezenta obligatorie a laureatilor. In acest sens au fost invocati Heiner Müller si Harold Pinter care, desi grav bolnavi, au participat la eveniment.

Scos din indiferenta sa mimata, Zadek a raspuns organizatorilor printr-o scrisoare inflamata. George Banu, membru in juriu si maestru de ceremonii al Galei de decernare a premiilor, remarca despre intilnirea de la Salonic: „Noi, oamenii de teatru, sintem putini, dar venim din Grecia, leaganul teatrului european“.